Dragă Victor,

Nu ştiu dacă ,,filmul” acesta abia începe sau dacă tu eşti regizorul. Cu siguranţă însă, eu joc în el, şi nu în rol principal ci figurant. După cum ştii, figuranţii, de multe ori nu au nici ocazia de a respira aerul pe care îl respiră actorii principali. Am început să fac figuraţie într-un sat, ca profesor, acum 11 ani şi nu am ,,avansat” – am rămas tot ,,la ţară”. Soţia mea e şi ea figurant – învăţătoare, la ţară. În ultimii ani am învăţat că ,,la ţară” e decorul. Aici figuranţii se încadrează perfect în peisaj. Actorii, ca tine, ,,joacă tare”. Unii dintre noi, de 23 de ani, ,,jucăm” cum ne cântă alţii. Acest ,,film” parcă nu se mai termină. Când a picat ,,Ungureanu”, nu mai aveam putere să mă mai bucur, pentru că suspectam vreun complot perfid, băsescian. Când a ,,trecut” Guvernul ,,Ponta”, am avut din nou reţineri în a mă bucura, aşteptând parcă o întorsătură de tip băsist. Iată însă că a trecut o zi şi…se pare că totul este real. În acest context pot, în sfârşit, să spun ceea ce nu aveam cui, până astăzi: SIMT BUCURIE! Simt bucurie pentru că, până acum, aceasta era încătuşată în lanţuri potocalii, simt bucurie pentru că, până la urmă, acel miros greu, portocaliu s-a disipat şi am început să respir. Am început să respir libertate, la fel cum, poate numai acum 23 de ani am putut respira, şi …am renăscut. La numai o zi de la învestitură am început să sper, să visez, să trăiesc în adevăr pentru satul în care m-am născut. Dacă acum 6 luni hotăram să emigrez împreună cu soţia şi copiii, acum totul s-a schimbat. Aici, într-un sat uitat de lume, trăim un vis frumos şi ne bucurăm împreună cu familia, rudele, prietenii şi cunoscuţii …pentru tine, Victor!
Ce aştept de la tine?! Nu vreau să îţi faci griji prea multe pentru situaţia mea materială. Cum am răbdat atâta timp, mai rabd oricât: redă-mi numai DEMNITATEA! Nu vreau ,,Să trăiesc bine!”, vreau să muncesc şi să fiu respectat pentru munca mea, să fiu condus de oameni oneşti şi competenţi, să am încredere în tine şi să îmi redai încrederea în politicieni. De ţinut minte ar mai fi că mi-aş dori să mă pot trata, când sunt bolnav, în condiţii decente, iar copiii mei să înveţe în România şi pentru România. Pentru vremea pensiei mi-aş dori să îmbătrânesc frumos în ţara în care ai fost şi tu, Victor, prim-ministru: nu un prim-ministru providenţial, ci un prim-ministru NORMAL, într-o ţară NORMALĂ, pe care o iubesc!

Cu speranţa că nu ne vei dezamăgi,
al tău profesor de la ţară,
Sorin

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: